domina
Etimologie
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului (se) domina | |
Infinitiv | a (se) domina |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) domin |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) domine |
Participiu | dominat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) (despre oameni, idei, concepții etc.) a ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa.
- (v.refl.) a reuși să nu-și dea pe față sentimentele, gândurile etc. a se reține, a se stăpâni.
- Nu s-a putut domina să nu-i spună.
- (v.tranz. și intranz.) a întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor.
- (v.intranz. și tranz.) a se impune prin număr sau prin intensitate.
- (v.tranz.) a se dovedi net superior adversarului (într-o competiție sportivă).
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a ține sub influența sa; a stăpâni
|
|