Vizualizare sursă pentru „Neptun”

Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv:

Your IP address is in a range that has been blocked on all Wikimedia Foundation wikis.

Blocarea a fost făcută de ‪Jon Kolbert‬ . Motivul dat este Open proxy/Webhost: See the help page if you are affected .

Începutul blocării: 13 noiembrie 2023 23:21
Expirarea blocării: 13 noiembrie 2026 23:21

Adresa IP actuală este 2a01:7e00::f03c:95ff:feed:9834 .

‪2A01:7E00:0:0:0:0:0:0/30‬ }}

Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje.

⧼wikimedia-globalblocking-blockedtext-error⧽

Puteți vedea și copia codul sursă al paginii:

== Climatul ==
Una dintre diferențele dintre Uranus și Neptun este și activitatea meteorologică. Când nava spațială ''Voyager 2'' a survolat planeta Uranus în 1986, aceasta era destul de calmă vizual. Dimpotrivă, Neptun prezenta fenomene meteorologice notabile în timpul survolării sale din 1989 de către ''Voyager 2''.<ref name=spot />

[[Fișier:Neptune storms.jpg|thumb|upright|[[Marea Pată Întunecată]] (sus), Scooter (norul alb din mijloc),<ref name=scooter>{{cite web
|first=Sue|last=Lavoie|date=8 January 1998
|title=PIA01142: Neptune Scooter
|url=http://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA01142
|publisher=NASA|accessdate=26 March 2006}}</ref> și [[Mica Pată Întunecată]] (jos), cu un contrast exagerat.]]
Vremea de pe Neptun este caracterizată prin sisteme de furtuni extrem de dinamice, cu vânturi ale căror viteze ating aproape 600&nbsp;m/s — în preajma fluxului [[supersonic]].<ref name="Suomi1991" /> Urmărind mișcările norilor persistenți, s-a arătat că viteza vântului variază de la 20&nbsp;m/s când vântul are direcția spre est, până la 325&nbsp;m/s când se mișcă spre vest.<ref name="Hammel1989">{{cite journal
|last=Hammel|first=H. B.
|coauthors=Beebe, R. F.; De Jong, E. M.; Hansen, C. J.; Howell, C. D.; Ingersoll, A. P.; Johnson, T. V.; Limaye, S. S.; Magalhaes, J. A.; Pollack, J. B.; Sromovsky, L. A.; Suomi, V. E.; Swift, C. E.
|title=Neptune's wind speeds obtained by tracking clouds in ''Voyager 2'' images
|journal=Science|year=1989|volume=245
|pages=1367–1369
|bibcode=1989Sci...245.1367H
|doi=10.1126/science.245.4924.1367
|pmid=17798743
|issue=4924}}</ref> În partea superioară a norilor, viteza vânturilor variază între 400&nbsp;m/s de-a lungul ecuatorului și 250&nbsp;m/s la poli.<ref name=elkins-tanton/> Cele mai multe dintre vânturile de pe Neptun se mișcă într-o direcție opusă celei de rotație a planetei.<ref name=burgess2>Burgess (1991):64–70.</ref> Modelul general al vânturilor a arătat o rotație progradă la latitudini mari, contra unei rotații retrograde la latitudini mai joase. Diferența direcției fluxului este considerată a fi un "efect de suprafață", care nu se datorează vreunui alt proces atmosferic de profunzime.<ref name="Lunine 1993" /> La 70° latitudine sudică, un jet de viteză ridicată se deplasează cu o viteză de 300&nbsp;m/s.<ref name="Lunine 1993" />

Abundența metanului, etanului și [[Acetilenă|acetilenei]] la ecuatorul lui Neptun este de 10-100 de ori mai mare decât la poli. Acest lucru este interpretat ca o dovadă pentru existența curenților ascendenți la ecuator și a curenților descendenți în apropiere de poli.<ref name="Lunine 1993" />

În 2007 s-a descoperit că stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 10&nbsp;°C mai cald decât restul planetei, unde temperatura medie este de −200&nbsp;°C (70 K).<ref>{{cite journal|title=Evidence for methane escape and strong seasonal and dynamical perturbations of Neptune's atmospheric temperatures|author=Orton, G. S., Encrenaz T., Leyrat C., Puetter, R. and Friedson, A. J.|work=Astronomy and Astrophysics|doi=10.1051/0004-6361:20078277|year=2007|journal=Astronomy and Astrophysics|volume=473|pages=L5–L8|bibcode=2007A&A...473L...5O}}</ref> Diferența de temperatură de la acest pol este suficientă pentru a permite metanului, care se află înghețat în celelalte părți ale atmosferei superioare a lui Neptun, să se scurgă sub formă de gaz în spațiu. Acest „punct cald” relativ se datorează [[Înclinare axială|înclinării axei de rotație]] a lui Neptun, care a expus polul sud spre [[Soare]] de-a lungul ultimului sfert al anului de pe Neptun, sau aproximativ 40 de ani pământești. Deoarece Neptun se deplasează încet spre partea opusă a Soarelui, polul sud se întunecă în timp ce polul nord se iluminează, ceea ce determină ca eliberarea metanului să treacă spre polul nord.<ref>{{cite news
|first=Glenn|last=Orton|coauthors=Encrenaz, Thérèse
|url=http://www.eso.org/public/news/eso0741/
|title=A Warm South Pole? Yes, On Neptune!
|publisher=ESO|date=18 September 2007
|accessdate=20 September 2007}}</ref>

Din cauza schimbărilor sezoniere, s-a observat că în emisfera sudică a planetei benzile de nori cresc în dimensiuni și albedo. Această tendință a fost remarcată pentru prima dată în 1980 și se așteaptă să dureze aproximativ pâna în 2020. Rezultatul perioadei orbitale lungi a lui Neptun este că durata anotimpurilor este de aproximativ patruzeci de ani.<ref name=villard>{{cite news
|last=Villard|first=Ray|coauthors=Devitt, Terry
|date=15 May 2003
|title=Brighter Neptune Suggests A Planetary Change Of Seasons
|publisher=Hubble News Center
|url=http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/2003/17/text/
|accessdate=26 February 2008}}</ref>

=== Furtuni ===
[[Fișier:Neptune's Great Dark Spot.jpg|thumb|left|Marea Pată Întunecată, imagine realizată de ''Voyager 2'']]

În 1989, [[Marea Pată Întunecată]], un sistem de furtuni [[Anticiclon|anti-ciclonic]] ce se întinde pe 13000×6600&nbsp;km,<ref name=spot>{{cite web
|last=Lavoie|first=Sue|date=16 February 2000
|url=http://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA02245
|title=PIA02245: Neptune's blue-green atmosphere
|publisher=NASA JPL|accessdate=28 February 2008}}</ref> a fost descoperită de sonda spațială [[NASA]] ''Voyager 2''. Furtuna semăna cu [[Marea Pată Roșie]] a lui Jupiter. Peste 5 ani, la 2 noiembrie 1994, [[Telescopul Spațial Hubble]] nu a mai observat Marea Pată Întunecată pe suprafața planetei. În schimb, o nouă furtună similară cu Marea Pată Întunecată a fost găsită în emisfera nordică a planetei.<ref>{{cite journal
|last=Hammel|first=H. B.
|coauthors=Lockwood, G. W.; Mills, J. R.; Barnet, C. D.
|title=Hubble Space Telescope Imaging of Neptune's Cloud Structure in 1994
|journal=Science|year=1995|volume=268
|issue=5218|pages=1740–1742
|doi=10.1126/science.268.5218.1740
|pmid=17834994
|bibcode=1995Sci...268.1740H
}}</ref>

Scooter este o altă furtună, un grup de nori albi situat mai la sud decât Marea Pată Întunecată. Ea a fost numită așa deoarece, atunci când a fost descoperită de către ''Voyager 2'', se deplasa mai repede decât Marea Pată Întunecată.<ref name=burgess2/> Imagini ulterioare au dezvăluit existența unor nori și mai rapizi. [[Mica Pată Întunecată]] este o furtună ciclonică din sudul planetei, a doua ca intensitate dintre furtunile observate de-a lungul tranzitării din anul 1989. Inițial s-a crezut că aceasta era complet neagră, dar când ''Voyager 2'' s-a apropiat de planetă, s-a observat un centru luminos vizibil pe majoritatea imaginilor cu rezoluție înaltă.<ref>{{cite web
|last=Lavoie|first=Sue|date=29 January 1996
|url=http://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA00064
|title=PIA00064: Neptune's Dark Spot (D2) at High Resolution
|publisher=NASA JPL|accessdate=28 February 2008}}</ref>

Se crede că petele întunecate ale lui Neptun apar în [[troposferă]] la altitudini mai joase decât norii mai albi și mai luminoși,<ref>{{cite journal|last=S. G.|first=Gibbard|coauthors=de Pater, I.; Roe, H. G.; Martin, S.; Macintosh, B. A.; Max, C. E.|title=The altitude of Neptune cloud features from high-spatial-resolution near-infrared spectra|journal=Icarus|year=2003|volume=166|issue=2|pages=359–374|doi=10.1016/j.icarus.2003.07.006|url=http://cips.berkeley.edu/research/depater_altitude.pdf|format=PDF|accessdate=26 February 2008|bibcode=2003Icar..166..359G|archive-date=2012-02-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120220052413/http://cips.berkeley.edu/research/depater_altitude.pdf|dead-url=yes}}</ref> astfel încât acestea se prezintă ca găuri în partea superioară a norilor. Deoarece acestea sunt caracteristici stabile, care pot persista timp de câteva luni, se consideră că au structuri de [[vortex]].<ref name=apj125/> Adesea asociați cu petele întunecate sunt norii persistenți de metan care se formează la nivelul [[Tropopauză|tropopauzei]] și care sunt mai luminoși.<ref>{{cite journal
|last=Stratman|first=P. W.
|coauthors=Showman, A. P.; Dowling, T. E.; Sromovsky, L. A.
|title=EPIC Simulations of Bright Companions to Neptune's Great Dark Spots
|journal=Icarus|year=2001|volume=151
|issue=2|pages=275–285|doi=10.1006/icar.1998.5918
|url=http://www.lpl.arizona.edu/~showman/publications/stratman-etal-2001.pdf
|format=PDF|accessdate=26 February 2008|bibcode=1998Icar..132..239L}}</ref> Persistența acestor nori însoțitori arată că unele foste pete întunecate pot continua să existe ca cicloni, chiar dacă acestea nu mai sunt vizibile ca regiuni întunecate. Petele întunecate se pot disipa atunci când migrează prea aproape de ecuator sau, posibil, printr-un alt mecanism necunoscut.<ref>{{cite journal
|last=Sromovsky|first=L. A.
|coauthors=Fry, P. M.; Dowling, T. E.; Baines, K. H.
|title=The unusual dynamics of new dark spots on Neptune
|journal=Bulletin of the American Astronomical Society
|year=2000|volume=32|pages=1005
|bibcode=2000DPS....32.0903S}}</ref>

=== Căldura internă ===
[[Fișier:Different Faces Neptune.jpg|thumb|Patru imagini ale planetei Neptun realizate la ore diferite de sistemul „Wide Field Camera 3” al Telescopului Spațial Hubble al agențiilor [[NASA]]/[[ESA]].<ref>{{cite web|url=http://www.spacetelescope.org/images/ann1115a/|title=Happy birthday Neptune|publisher=ESA/Hubble|accessdate=13 July 2011}}</ref>]]

Se crede că vremea este mult mai variată pe Neptun comparativ cu Uranus, în mare parte din cauza [[încălzire internă|încălzirii interne]] mai ridicate a celui dintâi. Deși Neptun este situat cu mult mai departe de Soare decât Uranus, primind doar 40% din cantitatea de lumină primită de acesta,<ref name="Lunine 1993" /> temperaturile de la suprafața celor două planete sunt aproape egale.<ref name=williams/> Regiunile superioare ale troposferei lui Neptun ajung la o temperatură scăzută de până la {{convert|-221.4|°C|K|abbr=on}}. La adâncimea la care presiunea atmosferică este echivalentă cu 1 bar (100 [[Pascal (unitate)|kPa]]), temperatura este de {{convert|-201.15|°C|K|abbr=on}}.<ref>{{cite journal
|last=Lindal|first=Gunnar F.
|title=The atmosphere of Neptune&nbsp;– an analysis of radio occultation data acquired with Voyager 2
|journal=Astronomical Journal
|year=1992|volume=103|pages=967–982
|bibcode=1992AJ....103..967L
|doi=10.1086/116119}}</ref> Coborând mai adânc în interiorul straturilor de gaz, temperatura crește în mod constant. Ca și în cazul lui Uranus, sursa acestei încălziri este necunoscută: Uranus radiază doar de 1,1 ori mai multă energie decât primește de la Soare,<ref>{{cite web
|title=Class 12&nbsp;– Giant Planets&nbsp;– Heat and Formation
|work=3750&nbsp;– Planets, Moons & Rings
|year=2004
|publisher=Colorado University, Boulder
|url=http://lasp.colorado.edu/~bagenal/3750/ClassNotes/Class12/Class12.html
|accessdate=13 March 2008
|archive-date=2016-03-03
|archive-url=https://web.archive.org/web/20160303182813/http://lasp.colorado.edu/~bagenal/3750/ClassNotes/Class12/Class12.html
|dead-url=yes
}}</ref> în timp ce Neptun radiază de 2,61 ori mai multă energie decât primește de la Soare.<ref>{{cite journal
|last=Pearl|first=J. C.|coauthors=Conrath, B. J.
|title=The albedo, effective temperature, and energy balance of Neptune, as determined from Voyager data
|journal=Journal of Geophysical Research Supplement|year=1991
|volume=96|pages=18,921–18,930
|bibcode=1991JGR....9618921P}}</ref> Neptun este cea mai îndepărtată planetă de la Soare, totuși energia sa internă este suficientă pentru a produce cele mai rapide vânturi planetare observate în Sistemul Solar. Au fost sugerate câteva teorii, printre care se numără și încălzirea radiogenică a nucleului,<ref name=williams>{{cite journal|last=Williams|first=Sam|title=Heat Sources Within the Giant Planets|date=24 November 2004|publisher=UC Berkeley|url=http://www.cs.berkeley.edu/~samw/research/projects/ay249/z_heat_sources/Paper_small.doc|format=[[DOC (computing)|DOC]]|accessdate=20 February 2008}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> conversia la presiuni înalte a metanului în hidrogen, diamant și [[Hidrocarbură|hidrocarburi]] mai lungi (hidrogenul se ridică și diamantul se scufundă, eliberând [[energie potențială]] gravitațională)<ref name=williams/><ref>{{cite journal
|last=Scandolo|first=Sandro|coauthors=Jeanloz, Raymond
|title=The Centers of Planets|journal=American Scientist
|year=2003|volume=91|issue=6|pages=516
|doi=10.1511/2003.6.516}}</ref> și o convecție în stratul de jos al atmosferei care ar cauza unde gravitaționale ce se sparg deasupra tropopauzei.<ref>{{cite journal
|last=McHugh|first=J. P.|year=1999
|volume=31
|title=Computation of Gravity Waves near the Tropopause
|journal=American Astronomical Society, DPS meeting No. 31, #53.07
|bibcode=1999DPS....31.5307M}}
</ref><ref>{{cite journal
|last=McHugh|first=J. P.|coauthors=Friedson, A. J.
|year=1996|pages=1078
|title=Neptune's Energy Crisis: Gravity Wave Heating of the Stratosphere of Neptune
|journal=Bulletin of the American Astronomical Society
|bibcode=1996DPS....28.0507L}}</ref>

Înapoi la Neptun.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/wiki/Neptun