Saltar al conteníu

tener

De Wikcionariu

Asturianu

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ teˈneɾ ]
(rexistru)

Verbu

[editar]
  1. Ser dueñu de dalgo (o dalguién).
    El mio hermanu tien un coche azul.
    Anque seya de Mieres, nun tengo perru.
  2. Recibir o facer una aición.
    Tuvo un accidente'l branu pasáu.
    Tengo fame.
  3. Verbu auxiliar, usáu col participiu en forma neutra, pa espresar que yá nun asocede una aición realizada de manera continuada nun tiempu.
    Xuan tien venío a esi bar.
    Esti añu tienen fecho munches carreteres.
  4. N'usu perifrásticu construyíu cola preposición de o la conxunción que más infinitivu, indica la necesidá o obligación de facer dalgo.
    Mañana tengo de dir al médicu ~ Mañana tengo que dir al médicu.

Sinónimos[editar]

  • [1] poseyer
  • [3] llevar
  • [4] haber (+ infinitivu), haber de (+ infinitivu), haber que (+ infinitivu), caler (+ infinitivu)

Conxugación[editar]

Traducciones y equivalencies

[editar]

Referencies

[editar]
  • Diccionariu de la Llingua Asturiana; Academia de la Llingua Asturiana, 2000, Uviéu; ISBN: 84-8168-208-X. Versión on-line.


Español

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ teˈneɾ ]

Verbu

[editar]
  1. Tener, poseyer.

Referencies

[editar]
  • Diccionario de la Real Academia Española; Real Academia Española, 2014, 23ª edición ISBN: 9788467041897. Versión on-line.