volta

Din italiană volta.

• AFI: /ˈvol.ta/

1. vechi dans de origine provensală, vioi, cu întoarceri.
2. (muz.) indicație, sub acolade drepte, care arată că măsurile finale trebuie să fie repetate prima oară (prima volta) sau a doua oară (secunda volta).

Din italiană voltare sau franceză volter.

• AFI: /volˈta/

1. (v.intranz.) (mar.) a executa, a face să execute o voltă.

volta!

1. (mar.) comandă pentru a opri virarea.

Din voltă.

• AFI: /ˈvol.ta/

1. forma de singular articulat pentru voltă.

• DEX online

Din latină *volvita sau *volŭta, care provine din volūta < forma feminină al lui volūtus < participiu trecut al lui volvō.

• AFI: /ˈbolta/
• AFI: /ˈvolta/

volta f.

1. oară, dată

• Wikizziunariu

Din italiană volta.

• AFI: /ˈvoʊltə/
• AFI: /ˈvɒltə/

volta, pl. voltas

1. (muz.) volta
2. (dans) volta

• Dictionary.com
• Wiktionary

Din latină *volvita sau *volŭta, care provine din volūta < forma feminină al lui volūtus < participiu trecut al lui volvō.

Alternativ participiul trecut al lui volgere (volto), sau din verbul voltare.

• AFI: /ˈvɔlta/

volta f., volte pl.

1. oară, dată

   Due volte alla settimana.

2. rând, tur
3. (arhit.) boltă, arc, arcadă
4. (anat.) boltă

Din voltare.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru voltare.

   • română: (eu) întorc

2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru voltare.

   • română: întoarce

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

Din verbul voltar < de origine latină.

• AFI: /ˈvɔɫ.tɐ/ (Portugalia)
• AFI: /ˈvɔw.ta/ (Brazilia)
• AFI: /ˈvɔw.tɐ/ (Brazilia)

volta f., voltas pl.

1. întoarcere, înapoiere, revenire

   A volta do rei.

2. cotitură, cot, curbă

   O barco ficou preso numa volta do riacho.

3. întoarcere (în direcția opusă)

   Fiz uma volta com o carro.

4. buclă, spiră; (p. ext.) scară spirală
5. (fig.) schimbare bruscă a politicii, atitudinii sau principiului

   Não me saí bem nas voltas da vida.

Din voltar.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru voltar.

   • română: (eu) întorc

2. forma de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru voltar.

   • română: întoarce

• Wiktionary
• Wikcionário